”Gânduri fără gânditor. Psihoterapie dintr-o perspectivă buddhistă”, de Mark Epstein

La Editura Herald, în Colecția Alter Ego, a apărut cartea ”Gânduri fără gânditor. Psihoterapie dintr-o perspectivă buddhistă”, de Mark Epstein. Traducător: Iustina Cojocaru.

În urmă cu un deceniu, această carte care deschidea calea spre noi orizonturi a lansat o uriaşă provocare pentru interesul manifestat faţă de modul în care spiritualitatea orientală poate să întărească bazele psihologiei occidentale. Începând de atunci, lumea buddhismului şi cea a psihoterapiei au înaintat laolaltă construind o nouă înţelegere revoluţionară a ceea ce reprezintă o viaţă emoţională sănătoasă. În introducerea sa introspectivă la cea de-a zecea ediţie aniversară, Mark Epstein dă glas reflecţiilor sale despre această revoluţie şi analizează modul în care este posibil ca ea să evolueze în viitor.

”Cuvânt înainte de Sanctitatea sa Dalai Lama

Scopul vieţii este să fim fericiţi. Ca practicant buddhist, am ajuns la concluzia că propria atitudine mentală reprezintă cel mai influent factor în drumul către atingerea acestui scop. Pentru a schimba condiţiile din afara propriei noastre fiinţe, indiferent că este vorba despre mediul înconjurător sau relaţiile noastre cu ceilalţi, trebuie mai întâi să facem schimbări în lumea din interiorul nostru. Pacea interioară este adevărata cheie. Odată ce am dobândit această stare de spirit, vom putea face faţă oricăror obstacole ale vieţii cu calm şi înţelepciune, în timp ce ne păstrăm propria noastră fericire interioară. Învăţăturile buddhiste care ne vorbesc despre iubire, bunăvoinţă iubitoare şi toleranţă, comportamentul care promovează nonviolenţa şi teoria care susţine că toate lucrurile sunt relative, precum şi o diversitate de tehnici pentru liniştirea minţii sunt surse ce izvorăsc din această pace interioară. De curând, sprijinindu-se pe un bogat bagaj de cunoştinţe furnizate de ştiinţă şi medicină, psihoterapeuţii au început să analizeze posibilităţile de folosire a tehnicilor buddhiste într-un context terapeutic. Am sentimentul că acest demers este în deplină concordanţă cu scopul de a depăşi suferinţa şi de a îmbunătăţi starea de bine a tuturor fiinţelor vii. Experienţa trăită prin practicarea meditaţiei buddhiste le-a oferit practicanţilor ei o înţelegere profundă a modurilor în care funcţionează mintea umană şi a naturii ei specifice, o ştiinţă a universului nostru interior menită să întregească înţelegerea noastră referitoare la lumea fizică. Prin sine însăşi, nici o dezvoltare tehnologică nu poate să conducă la câştigarea fericirii de durată. Ceea ce va lipsi aproape întotdeauna este o dezvoltare a lumii interioare a fiinţei umane, care să îi corespundă. Acesta este locul în care există din ce în ce mai multe dovezi că enunţurile buddhiste şi descoperirile lumii moderne deţin potenţialul de a fi valoroase unele pentru celelalte.

Urmăresc cu mare încredere felul în care evoluează aceste abordări. Îl felicit pe Mark Epstein pentru finalizarea acestei cărţi, rodul a douăzeci de ani de experienţă dobândită atât în practicarea psihoterapiei occidentale, cât şi a meditaţiei buddhiste. Volumul Gânduri fără un gânditor va oferi nu doar o seamă de insight-uri utile pentru terapeuţi, dar totodată va stimula în continuare interesul pentru studiu şi cooperare între terapeuţi şi cei care urmează calea meditativă. - Decembrie 1994”

”Mitul grecesc originar al lui Narcis își trage seva lui fecundă exact din această incertitudine esențială legată de realitatea sinelui. Îndrăgostit de propria lui imagine, incapabil să se desprindă de propria reflexie din luciul de apă în care se privea, Narcis a murit de epuizare rămânând în aceeași stare de fascinantă lâncezeală. Forța imaginii sale era atât de puternică, încât Narcis s-a lăsat pradă în voia ei. El continua să fie fascinat de rotunjimea perfecțiunii imaginii sale, care îi alina suferința pricinuită de senzația de irealitate și îi dădea în schimb ceva ( în mod aparent) durabil de care să se agațe. Nu numai că aceasta era o reflectare iluzorie, fără îndoială, dar Narcis a pierit din pricina atașamentului său față de această imagine a perfecțiunii. Gândiți-vă cu luare aminte la perspectiva budhistă asupra acestei imagini de sine plină de fascinație, așa cum este formulată de Buddha în această primă învățătură:

Orice îngrijorare cu privire la sine este zadarnică; ego-ul este asemenea unui miraj și toate necazurile care îl ating vor dispărea. Ele se vor nărui ca un coșmar atunci când cel ce l-a visat se trezește.

Cel care s-a trezit s-a eliberat de frică; el a devenit un Buddha; el înțelege zădărnicia tuturor preocupărilor sale, ambițiilor sale și, totodată, a suferințelor sale.

Se întâmplă atât de firesc ca omul, când merge să se îmbăieze, să calce pe o bucată de frânghie udă și să își închipuie că ea este un șarpe. Groaza va pune stăpânire pe el și se va scutura din toți rărunchii de teamă, anticipând în propria lui minte toate grozăviile ce le-ar provoca mușcătura veninoasă a șarpelui. Ce ușurare va cunoaște acest om când va vedea că frânghia nu este un șarpe. Cauza fricii lui se află în greșeala lui, în ignoranța lui, în iluzia lui. Dacă adevărata natură a frânghiei este înțeleasă, liniștea se va instala din nou în mintea lui; se va simți eliberat; va fi bucuros și fericit.

Aceasta este starea de spirit a celui care a înțeles că nu există niciun sine, iar cauza tuturor necazurilor, grijilor și amăgirilor este un miraj, o umbră, un vis.”

"Istoria Zenului" de Kaiten Nukariya

Dupa ce a fost adus in China de catre Bodhidharma in secolul al VI-lea d. Ch., Zenul a castigat teren in timpul dinastiilor Sui (598-617) si Tang (618-906), bucurandu-se de un ecou fara egal printre scolile buddhiste pe intreaga perioada a dinastiei Sung (976-1126) si a dinastiei Sung de Sud (1127-1367). Este vremea cand confucianismul asimileaza anumite precepte buddhiste, in special Zen, schimbandu-se astfel in profunzime si dand la iveala asa-numita filosofie speculativa. In timpul dinastiei Ming (1368-1659), celebrul erudit confucianist Wang Yang Ming adopta principiile fundamentale Zen si creeaza o scoala gratie careia Zenul va exercita o puternica influenta asupra carturarilor, oamenilor politici si militarilor din China si Japonia. In Japonia, el a fost introdus mai intai ca religie specifica samurailor si castei militare, avand un puternic rol formator. Ulterior, datorita literaturii si artei, a reusit sa se faca accesibil tuturor claselor sociale, sfarsind prin a influenta fiecare aspect al vietii nationale.

Volumul infatiseaza intr-o maniera sintetica nu doar evolutia istorica a Zenului ci si doctrinele principalelor scoli, caracteristicile lor precum si practicile sale fizice si mentale. Aceste practici sunt o cale spre Iluminarea suprema, intrucat spulbera iluzia si indoiala. Odata cu depasirea egoismului, dorintele impure dispar, si in cele din urma, intelepciunea innascuta se poate manifesta.

Geografic vorbind, buddhismul este impartit in doua scoli- cea sudica, mai veche si mai simpla, si cea nordica- mai tarzie si mai sofisticata. Prima este cunoscuta drept Hinayana ( Micul vehicul) sau doctrina inferioara, a doua este cunoscuta drept Mahayana ( Marele vehicul) sau doctrina superioara. 

Zenul a aparut odata cu buddhismul insusi, ba chiar anterior acestuia, caci practicile sale meditative nu difera prea mult de cele ale ascetilor din india prebudhista. din acest punct de vedere, Zenul ofera material din abundenta pentru studiul comparat al religiilor. Apoi, in ciuda vechimii lor, ideile promovate de adeptii Zenului sunt novatoare, asemanandu-se cu preceptele Noilor Buddhisti.

Zenul se remarca prin tehnicile sale fizice si mentale. S-a dovedit ca Zazenul ( meditatia Zen in pozitie sezanda) practicat zi de zi amelioreaza sensibil starea fizica a discipolului. Datele istorice arata ca, in ciuda unui stil de viata extrem de simplu, maestrii Zen se bucura de longevitate. 

Tehnicile pot vindeca multe boli psihice cauzate de tulburari nervoase, fiind o adevarata hrana pentru un creier obosit, ca si un excelent antidot impotriva somnolentei si lenei mentale. Ele duc la auto-control, reusind astfel sa domoleasca patimi precum mania, gelozia, ura si altele asemenea, si trezind simtaminte nobile ca generozitatea, compasiunea, mila. Aceste tehnici sunt o cale spre Iluminarea suprema, intrucat spulbera iluzia si indoiala.

Astazi, putem gasi discipoli ai Zenului veritabil doar printre budhistii japonezi. 

Amrtab. Upanisab descrie 3 modalitati de a sta asezat:

1. postura Lotus- cu picioarele incrucisate dedesubt

2. postura diagramei mistice

3. postura favorabila.

Yogacikha recomanda postura Lotusului cu atentia indreptata spre varful nasului, mainile si talpile strans unite. 

.......

Cand Shang Huang l-a rugat pe Bodhidharma sa-i calmeze mintea, acesta din urma a replicat: "Arata-mi mintea care te nelinistete atat de mult si o voi calma". Dupa cateva momente de gandire, discipolul a spus: "Imi este cu neputinta sa va arat mintea care ma nelinisteste". "Atunci", exclama Bodhidharma, "inseamna ca ti-am calmat mintea".

Evenimentul trebuie amintit, intrucat un mod de instruire asemanator a fost adoptat de toti maestrii care au urmat, devenind una dintre caracteristicile Zen.

Cele trei elemente principale din Zen

1.  Practicarea meditatiei stand cu picioarele incrucisate. Aceasta metoda este foarte familiara maestrilor indieni, cu mult inainte ca Bodhidharma  sa aduca Zenul in China, motiv pentru care ea nu a suferit modificari importante in aceasta perioada.

2. Doctrina Zen, alcatuita in principal din conceptiile idealiste si panteiste proprii budhismului Mahayana, dar imprumutand si cateva idei daoiste. De aceea nu putem spune ca Zenul este pe de-a-ntregul indian, ci mai degraba de origine chineza.

3. Practica Zen- modul de expresie a invataturilor , aspect ce lipseste cu desavarsire in celelate credinte.

Similitudini intre calugarii Zen si samurai

1. Atat samuraiul cat si calugarul Zen sunt supusi unor practici extrem de stricte, fiind nevoiti sa indure cu stoicism diverse privatiuni. 

2. Saracia cinstita este caracteristica atat calugarilor Zen, cat si samurailor. A te imbogati prin mijloace necinstite contravine codului cavaleresc Bushido. Un samaurai prefera sa moara de foame, decat sa-si castige existenta uzand de mijloace nedemne. Istoria Japoniei ne ofera din abundenta exemple de samurai care au murit de foame, desi aveau destui bani pusi de-o parte pentru zile negre. Un celebru proverb zice: "Soimul nu va manca spicul de grau, chiar de-ar fi sa moara de foame".

3. Atat calugarii Zen cat si samuraii se distingeau prin barbatie si printr-un comportament demn, frizand uneori nepolitetea, datorat in parte disciplinei dure la care erau supusi, in parte modului de instruire.

4. Samuraiul intampina moartea cu un curaj fara egal. El nu fugea niciodata din fata dusmanului, luptand pana la ultima suflare. A fi considerat las, era pentru samurai, o dezonoare mai rea decat moartea.

Scriptura Zen e scrisa cu ajutorul unor realitati ce ne sunt atat de familiare, incat nici nu le mai luam in seama. Soarele rasare in est. Luna apune in vest. Muntele e inalt. Marea e adanca. Arborii infloresc primavara. Vara adie o briza racoroasa. Luna e mai stralucitoare pe timpul toamnei. Iarna incep sa cada fulgi de zapada. Chiar daca lucruri de genul acesta sunt prea banale pentru ca omul obisnuit sa le acorde atentie, in Zen ele au o semnificatie aparte.

In acceptiunea Zen, Buddha este o Fiinta care pune in miscare, impulsioneaza, inspira, insufleteste si da energie fiecarei existente. Prin urmare, il putem numi si Viata Universala, in sensul ca el este izvorul a tot ceea ce traieste in univers. Potrivit invataturii Zen, viata sustine cerurile, sprijina pamantul, face soarele si luna sa straluceasca, da glas tunetului....

Schimbarea din perspectiva Zen

Din perspectiva Zen impermanenta inseamna pur si simplu schimbare. ea este o modalitate de manifestare a vietii. Oriunde exista viata, exista schimbare sau, cu alte cuvinte, impermanenta. Cu cat sunt mai multe schimbari, cu atat este mai intensa viata. Un trup neschimbator ar trebui sa fie total lipsit de viata. O viata vesnic neschimbatoare este asemanatoare cu moartea.

Legea echilibrului in viata

O mama cu multi copii poate fi deranjata de nazdravaniile micutilor, invidiindu-si prietena fara copii, care la randu-i isi plange singuratatea, dar daca ele pun in balanta, castigul si pierderea, vor vedea ca se afla la egalitate. Legea echilibrului face ca nimeni sa nu aiba monopolul fericirii.

Ce mai spune Zen-ul?

- Greutatile nu-l doboara pe optimist!

- Toate actiunile din trecut se vor reflecta in conditiile vietii prezente, iar toate actiunile prezente ii vor influenta viitorul!

- Fa-ti treaba cat mai bine cu putinta, lasand restul Providentei! sau altfel spus: "de-ti indeplinesti datoria mereu, restul il va face Dumnezeu!"

Calmarea mintii

"Daca simti ca-ti fuge mintea, priveste-ti varful nasului; nu-l scapa din ochi, sau priveste-ti palma, fara a te gandi la nimic altceva, sau fixeaza-ti atentia asupra unui punct aflat in fata ta. Toate acestea te vor ajuta sa-ti regasesti echilibrul mintii."

Zazenul este cea mai eficienta metoda pentru a distruge egoismul, ignoranta, viciul, rautatea, facandu-ne capabili sa recunoastem acelasi spirit divin atat ca oameni, cat si in fiecare fiinta din univers.

Tratatele Yoga sustin ca practicantul poate dobandi puteri supranaturale cu ajutorul meditatiei, dar Zenul respinge astfel de pretentii absurde, dispretuind pe aceia despre care se crede ca poseda astfel de puteri ca urmare a ascezei lor.