”Iubește și fii iubit(ă)”, de Domnica Petrovai








În 2018, la editura Humanitas, a apărut volumul ”Iubește și fii iubit(ă). (Aproape) totul despre relația de cuplu”, de Domnica Petrovai. Cuvânt înainte de Mircea Miclea.

O carte care m-a cucerit încă de la primele pagini. Domnica Petrovai scrie într-un limbaj accesibil despre iubire și cuplu, despre cum iubești și cum primești iubirea celuilalt, despre cuplul conștient, încrederea și povestea vieții noastre, regăsirea în cuplu, afectivitatea bărbatului, afectivitatea femeii.

Iată câteva pasaje care mi-au atras atenția :

Practic, temperamentul e nemodificabil. Îl putem cunoaște, înțelege, ne putem adapta exigențelor lui, dar în mod profund rămânem aceeași. Cunoașterea ne aduce însă relaxare: învățăm că felul de a fi al celuilalt nu este o dovadă a lipsei lui de apreciere sau iubire.

*
Repetarea acelorași greșeli și, în general, comportamentul pe care îl adoptăm în zona profesională, mai ales în relațiile cu ceilalți, sunt o bună oglindă a noastră.

Mai toate mecanismele noastre de protecție sunt active în relațiile noastre de muncă...

...critica și vigilența privind greșelile celuilalt- toate sunt oportunități de dezvoltare personală.

*
Încheiere emoțională înseamnă să ne asumăm contribuția, fără să dăm vina în totalitate pe celălalt pentru evoluția relației, pentru eșecul, suferința sau ruperea acesteia.

*
Celălalt nu este un meniu de restaurant din care îți alegi ce îți pică bine, ce te flatează, ce îți servește sau ce îți convine. E cu totul, vine la pachet.

... iubirea adevărată e cea în care îți afirmi propria identitate, esența care te definește. Iubirea te ridică, nu te coboară.
*
Cert e că ceea ce produce ruptura într-un cuplu este lipsa de rezistență psihică a partenerilor.

Ceea ce separă doi oameni care s-au iubit cândva sunt, de fapt, formele de apărare la care recurg când trăiesc durere, amenințare și pericol. Diferitele forme pe care le ia apărarea sunt: argumentarea, critica, manipularea, răceala, disprețul,ironiile, indiferența și detașarea. Recurg la ele pentru că le lipsesc pasiunea și perseverența, rezistența psihică.

Lipsa rezistenței psihice pe care în limbaj popular o numim orgoliu, iar specialiștii o numesc lipsă de autonomie, toleranță scăzută la disconfort, face ca atunci când apar probleme în relație, în cuplu, unul sau ambii parteneri să se distanțeze, să se refugieze în judecăți asupra celuilalt, în procese de învinovățire și atac.

*
50% din starea noastră de bine depinde de biologia noastră, 40% de felul în care ne construim relațiile și doar 10% de factori externi.

*
Granițele sunt cel mai bun test al relațiilor.

*
Suntem responsabili de propriul comportament, dar nu suntem responsabili de reacțiile celorlalți.

*
Să înveți să-ți folosești frica și furia cu înțelepciune înseamnă să renunți să-l faci vinovat pe celălalt și să-l vezi drept cauză a problemelor și a nefericirii tale; să dobândești claritate în privința propriilor tale nevoi, cu asumarea lor deplină.

*
Când partenerul se confruntă cu dificultățile, vulnerabilitățile lui, a fi alături de el înseamnă să-i respecți efortul și să-l lași să-și rezolve singur problemele; să-ți înfrânezi tendința de a-i  sări în ajutor, de a-l salva.

*
Orice cuplu retrăiește durerile din relații trecute și nevindecate, din relația cu părinții, ba retrăiește și felul în care au trăit părinții iubirea. Totul ne influențează.

*
Îl vedem pe celălalt, iar el ne vede pe noi prin oglinda propriilor gânduri, convingeri și judecăți. În concluzie interpretăm ceea ce simțim, vedem, auzim și dăm acestor lucruri o semnificație: a noastră, în funcție de certitudinile pe care deja le avem.

*
Dacă te uiți atent și onest la tine, conștientizezi că respingi și critici la partener exact ceea ce respingi și critici la propria- ți persoană. Ceea ce nu-ți place la tine te irită la partener.

*
Identitatea voastră, ca femei sau bărbați, depinde enorm de primele modele- de femeile și bărbații din viața voastră-, de percepțiile și mesajele culturale primite, de felul în care se vorbea despre femei și bărbați în comunitatea în care ați trăit.....cum vorbeau mama și tatăl tău despre bărbații din familia și din viața voastră- unchiul, bunicul sau alți bărbați?... cum vorbeau mama și tatăl tău despre femeile din viața voastră- mama, bunica, mătușa sau alte femei?




**DOMNICA PETROVAI (născută în 1974, la Mangalia) este psihoterapeut cognitiv‑comportamental și psiholog clinician cu practică privată, fondatoare a unei Școli pentru Cuplu și autoare a primului curs online adresat cuplurilor, „Pentru noi doi“. Are o experienţă de peste douăzeci de ani în psihoterapia și consilierea familiei și cuplului. Conduce compania privată Mind Education Health, având ca scop bunăstarea emoţională în familie, la școală și la locul de muncă. Promovează sănătatea mentală a copilului și adultului și e consultant pentru organizaţii guvernamentale și neguvernamentale în domeniul dezvoltării de servicii specifice de sănătate mentală.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu