”Asertivitatea. Cum să rămâi ferm indiferent de situație”, de Conrad & Suzanne Potts

În 2017, la editura Trei, în colecția Psihologie Practică, a apărut volumul ”Asertivitatea. Cum să rămâi ferm indiferent de situație”, de Conrad & Suzanne Potts. Traducere din engleză de Liana Haidar.

A învăța să-i ascultăm pe ceilalți și a le înțelege punctul de vedere pare de multe ori dificil. Conrad și Suzanne Potts ne explică într-un mod clar, concis și cu exemple,  ce înseamnă asertivitatea și care sunt avantajele acestui tip de comportament.

***

Asertivitatea este un comportament care tinde spre o finalitate de tip ”avantaj reciproc”, către un rezultat satisfăcător pentru ambele părți implicate.

Asertivitatea îți permite să-ți expui mai clar nevoile și să ceri ca ele să fie luate în seamă, dar îți impune, totodată, să fii atent și să ții seama de nevoile celorlalți.

Ne putem comporta în oricare dintre aceste trei moduri:

-          agresiv

-          nonasertiv ( pasiv-agresiv)

-          asertiv

Agresivitatea

-          îți susții drepturile de așa  manieră încât le nesocotești pe ale celorlalți

-          îți exprimi gândurile, emoțiile și opiniile într-un mod nepotrivit și impropriu, chiar dacă tu crezi sincer că ai dreptate

Perspectiva asupra lumii:  ”Eu câștig, tu pierzi”

-          ofensiv

-          uzul excesiv și supraaccentuat al lui ”eu”

-          exprimarea unei opinii personale ca pe un fapt evident

-          focalizarea exclusivă asupra nevoilor proprii și desconsiderarea celorlalți

-          învinovățirea celorlalți

-          amenințarea

-          folosirea excesivă a lui ”trebuie”

-          exagerarea

-          denigrarea

-          manipularea

Nonasertivitatea

-          nu reușești să îți susții drepturile sau o faci de așa manieră, încât ceilalți te ignoră cu ușurință

-          îți exprimi gândurile, emoțiile și părerile pe un ton umil, precaut sau timid

-          în general, întâmpini dificultăți în a-ți exprima opiniile sau emoțiile.

Sumisiunea – convingerea că propriile nevoi și dorințe vor fi percepute de ceilalți ca fiind mai puțin importante decât ale lor. Exemple tipice de comportament sumisiv sunt explicațiile lungi, justificatoare, umilindu-te singur în timp ce încerci să te pliezi  nevoilor și cerințelor celorlalți.

Nonasertivitatea se bazează pe teamă, pe evitare, și este extrem de dăunătoare încrederii și stimei de sine.

Perspectiva asupra lumii:  ”Eu pierd, tu câștigi” sau ” Dacă pierd eu, pierzi și tu”

-          consimțământ ezitant și reticent

-          sugerează îndoieli

-          se lamentează

-          sondează

-          cerșește permisiune și aprobare

-          autocompătimire

-          autodevalorizare

-          se pune într-o poziție inconfortabilă

-          propoziții lungi, incoerente

Asertivitatea

-          îți susții propriile drepturi într-un mod care nu încalcă drepturile celorlalți

-          îți exprimi deschis punctul de vedere, spui ceea ce ai de spus cu sinceritate și fără a-i manipula pe ceilalți

-          încerci să-i înțelegi pe ceilalți și să relaționezi cu ei pe baza unei sincerități reciproce.

Perspectiva asupra lumii:  ”Câștigăm amândoi”

-          stăpân pe propriile idei, opinii și sentimente

-          declară cerințele proprii

-          distingere între opinii și fapte

-          claritate

-          concizie

-          punerea de întrebări deschise

-          concentrare asupra lucrurilor realizabile

Atunci când ne comportăm asertiv, punem nevoile proprii pe același loc cu ale celorlalți. Comportamentul asertiv presupune un sistem de atitudini și convingeri legate de modul în care vrei să fii tratat și în care îi tratezi pe ceilalți.

Asertivitatea este o atitudine și o stare de spirit care implică disponibilitatea de a fi flexibil, de a înțelege punctul de vedere al celorlalți și de a fi pregătit să asculți cu adevărat ce au de spus .

Este o atitudine mentală însoțită de o serie de convingeri despre sine și despre lumea înconjurătoare. Mare parte din ceea ce facem, spunem sau simțim, cât și modul în care acționăm se bazează pe valorile și convingerile noastre, îndeosebi pe cele despre noi înșine și despre ceilalți.

Convingerile înseamnă certitudinea și acceptarea faptului că anumite lucruri sunt adevărate sau reale fără vreo dovadă materială care să le susțină.

Convingerile noastre limitative , fie ele agresive sau nonasertive,  ne limitează dezvoltarea, ne mențin într-o stare de teamă, de anxietatea sau nesiguranță.

Convingerile mobilizatoare  ne ajută să creștem și să ne dezvoltăm încrederea în noi înșine și să ne atingem întregul potențial.

Convingerile nonasertive pleacă de la ipoteza că nu suntem egali cu ceilalți.

Convingerile agresive sunt cele care sugerează că suntem superiori celorlalți.

Convingerile asertive pleacă de la ipoteza că ne aflăm pe picior de egalitate cu ceilalți, că merităm să fim tratați pe un ton la fel de respectuos precum cei din jurul nostru.

Asertiv = nu sunt responsabil pentru faptele, deciziile sau emoțiile celorlalți!

Convingerile izvorăsc:

-          din copilărie

-          de la persoanele marcante

-          din mediul social și cultural

-          în urma evenimentelor traumatizante

-          scuze

-          teamă

Drepturi:

-          de a spune ”da” și ”nu” fără a mă simți vinovat sau egoist

-          de a avea propriile opinii și idei

-          de a avea anumite nevoi

-          de a le cere celorlalți să reacționeze la nevoile și dorințele mele

-          de a mă comporta ca orice ființă umană, adică de a comite greșeli su de a spune ”nu știu”

-          de a-mi schimba părerea și de a mă ”schimba”

-          de a resimți emoții și de a le exprima în mod asertiv

-          de a fie eu însumi

-          de a lua singur hotărârile și de a-mi asuma consecințele

-          de a fi tratat cu respect și demnitate

-          de a fi ascultat și luat în serios

-          de a-mi judeca singur comportamentul, ideile și emoțiile, și de a fi răspunzător pentru consecințe

-          de a spune că nu înțeleg

-          de a cere ceea ce doresc.

Gândire eronată:

-          predicția pesimistă pentru viitor

-          gândirea absolutistă

-          exagerarea

-          presupunerile

-          citirea gândurilor

-          părerile dezechilibrate

-          focalizarea negativă

Dialog interior  pozitiv:

-          viziune realistă asupra viitorului

-          obiectivitate

-          sesizarea aspectelor pozitive

-          sinceritate în legătură cu trecutul

-          abordarea pozitivă

Comunicarea asertivă

Abilitatea de a transmite un mesaj altei persoane într-un mod în care să fie reprodus cu fidelitate în mintea acesteia, adică înțeles în mod clar.
Capacitatea de a primi mesajul celeilalte persoane într-un mod similar, adică a-l înțelege pe celălalt în mod clar.

Obiectivul în comunicare eficientă nu este doar acela de a transmite informația, ci și emoțiile și sentimentele necesare creării unor relații durabile.

Ascultarea asertivă

Demonstrează dorința  de a prețui și a înțelege nevoile și opiniile celuilalt și de a-i arăta respect. Este esențială într- o relație.

Ascultarea asertivă cu ajutorul limbajului trupului:

-          postura- cu corpul în general drept sau ușor înclinat spre persoana pe care o asculți

-          gesturile- deschise și în general joase, la înălțimea taliei

-          mimica feței- deschisă, întrebătoare, poți da aprobator din cap, dar nu în exces

-          contactul vizual

-          spațiul personal și proximitatea- ne simțim în lagul nostru când avem cca 60 de centimetri de spațiu personal în jur

-          folosirea tăcerii și pauzelor

-          folosirea unor sunete încurajatoare – interjecții care ajută la fluidizarea conversației ( ex: îhm!)

Comportamentul este molipsitor!

***

Conrad și Suzanne Potts, cofondatori ai companiei engleze de consultanță TeamSkills, sunt instructori de management și consilieri de dezvoltare personală cu peste 25 de ani de experiență.